Modele de subiecte [REZOLVATE] pentru Olimpiada de Limba Romana, clasa 4

Model test -Concurs scolar national tip I – Etapa I

Partea I: Standard

Citeste cu atentie textul si bifeaza in grila raspunsurile corecte:

Legenda spune ca demult, in vremuri indepartate, pe cand animalele detineau puterea de a vorbi, un
tigru alb si fara dungi a calatorit pana la marginea junglei pentru a privi lanurile cu grau. Acolo a vazut
un om stand la umbra unui copac. Nu departe de acest om era un bivol care se odihnea dupa aratul domeniilor unde crestea orezul. Tigrul s-a furisat pana in spatele bivolului si i-a spus:
− Am observat ca omul nu are putere, nu are miros foarte dezvoltat, nu are brate cine stie ce vanjoase.
Cu toate astea, el este stapanul tau si te face sa muncesti pentru el. Tu esti de douazeci de ori mai puternic
si, totusi, i te supui. Am auzit ca sursa puterii oamenilor este intelepciunea. Spune-mi, bivole, ce inseamna intelepciunea si de unde o obtin oamenii?
− Nu stiu nimic, raspunse bivolul. De ce nu il intrebi pe el?
Vazand ca nu poate obtine un raspuns de la bivol, tigrul s-a dus la om si l-a intrebat:
− Mai, omule, te rog sa-mi raspunzi si mie la o intrebare: ce este intelepciunea si de unde provine
ea?
Omul si-a sters sudoarea de pe frunte si a spus:
− Intelepciunea este foarte pretioasa, iar eu nici nu ma gandesc sa o impartasesc cu tine.
− Alegerea iti apartine. De trei zile nu mananc, nu dorm din cauza acestei intrebari. Mi-ar prinde
bine o masa sa-mi potolesc foamea.
Omul a privit ochii infometati si infricosatori ai tigrului si a raspuns:
− Daca ma gandesc mai bine, as putea sa-ti dau si tie putina intelepciune, dar am uitat-o acasa. Trebuie
sa ma duc sa o iau. Daca vii cu mine, este posibil ca satenii sa te atace. Ma astepti aici pana ma intorc?
Tigrul a raspuns ca il va astepta. Atunci omul i-a marturisit ca ii este teama sa-l lase liber langa animale. Prin urmare, s-au invoit ca tigrul sa fie legat de un copac.
Nu trecu mult timp si omul s-a intors insotit de cei trei fii ai lui. Aveau bratele pline cu paie. Au
asezat paiele in jurul tigrului si le-au dat foc. Tigrul s-a luptat cu disperare sa scape. Intr-un final, flacarile
au ars funia groasa care-l tinea pe tigru legat de copac. Animalul a fugit disperat la rau sa-si stinga blana
in flacari.
In timp, ranile tigrului s-au vindecat, dar dungile au ramas pe blana sa pana in ziua de astazi.

(Legenda chinezeasca)

1. Textul prezentat este:
a) o poezie
b) o descriere
c) o legenda
d) o scrisoare

2. Actiunea prezentata se petrece:
a) pe malul unei ape
b) la marginea junglei
c) intr-o padure
d) in savana

3. Omul se odihnea:
a) la umbra unui copac
b) in poiana
c) pe malul raului
d) in padure

4. Puterea secreta a omului era:
a) vorbirea
b) harnicia
c) intelepciunea
d) focul

5. Ochii tigrului erau:
a) infometati si infricosatori
b) fiorosi si amenintatori
c) infricosatori si vicleni

6. Cuvantul ,,timp”, din ultimul enunt, are acelasi inteles cu cel din text, in exemplul:
a) In timp, vei intelege valoarea sfaturilor mamei tale.
b) Trenul va sosi la timp.
c) Se anunta timp frumos in aceasta saptamana.
d) Nu am timp sa vad filmul.

7. Seria de cuvinte cu acelasi inteles (sinonime) este:
a) a se furisa, a se ascunde, a se duce
b) a se furisa, a se strecura, a pleca
c) a se furisa, a se tupila, a intra
d) a se furisa, a se strecura, a se tupila

8.Cuvantul cu sens opus pentru ,,intreaba” este:
a) spune
b) raspunde
c) zice
d) rosteste

9. Cuvantul ,,muncesti” cuprinde:
a) doua silabe, opt litere, sapte sunete
b) doua silabe, opt litere, opt sunete
c) trei silabe, opt litere, sapte sunete
d) trei silabe, opt litere, sapte sunete

10. Subiectul enuntului ,,In timp, ranile tigrului s-au vindecat.” este:
a) tigrului
b) timp
c) ranile
d) vindecat

11. Propozitia ,,Ranile tigrului s-au vindecat.” transformata in propozitie simpla la numarul singular are urmatoarea forma:
a) Tigrul s-a vindecat.
b) Rana s-a vindecat.
c) Ranile s-au vindecat.
d) Rana tigrului s-a vindecat.

12. Nu este inrudit cu cuvantul ,,intelepciune”:
a) intelept
b) inteleapta
c) intepat

13. Forma de viitor a enuntului ,,Flacarile au ars funia groasa.” este:
a) Flacarile ardeau funia groasa.
b) Flacarile ard funia groasa.
c) Flacarile vor arde funia groasa.
d) Flacarile i-au ars funia groasa.

14. In ultimul enunt din textul dat sunt:
a) doua verbe
b) un verb
c) trei verbe
d) patru verbe

Fisele de lucru prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate la Limba si Literatura Romana pentru concursuri scolare si olimpiade – clasa a IV-a

Comandati cartea de AICI.

PARTEA a II-a: Excelenta

17. In enuntul:
„Tigrul sa furisat linga om antrebandul dacai poate spune ce este antelepciunea.”
sunt:
a) cinci greseli
b) sase greseli
c) doua greseli
d) o greseala

18. Cuvantul ,,masa” are acelasi inteles ca si cel din text in enuntul:
a) Cestile sunt asezate pe masa.
b) Mama ne asteapta la masa.
c) Se anunta o masa de aer rece.

Model test -Concurs scolar national tip I – Etapa a II-a

Partea I: Standard

Citeste cu atentie textul si bifeaza in grila raspunsurile corecte care sunt legate de text, dar si
pe cele independente textului dat:

Azi-dimineata a fost o ocazie fericita pentru a-l cunoaste mai bine pe Garrone. Am intrat in scoala, ce-i
drept cam tarziu, deoarece ma oprise invatatoarea dintr-a-ntaia ca sa ma intrebe la ce ora putea veni acasa la
noi intr-o vizita. Invatatorul nostru nu venise inca, si trei-patru baieti il chinuiau pe bietul Crossi, cel cu parul
roscat, care are un brat rupt, iar mama lui vinde verdeturi si zarzavaturi. Il provocau impingandu-l cu riglele,
aruncau in el coji de castane, il strigau „schilodul” si „monstrul”, impingandu-l batjocoritor. Si el, singur singurel statea pierit si-i asculta, privind cand la unul, cand la altul, implorandu-i cu privirea sa-i dea pace. Dar
ceilalti il batjocoreau din ce in ce mai inversunati, in timp ce el incepu sa tremure si sa devina rosu de manie.
Deodata Franti, obraznicatura clasei, se sui pe o banca, imitand-o pe mama lui Crossi cu doua cosuri in brate,
cand venea sa-l astepte pe baiatul ei la poarta; acum nu mai venea, caci era bolnava. Atunci Crossi isi pierdu
rabdarea si, apucand o calimara nimeri tocmai in pieptul invatatorului care intra in clipa aceea.
Toti au fugit la locurile lor si au facut brusc liniste, tare speriati.
Invatatorul, palid, se duse la catedra si, cu o voce infuriata, intreba:
− Cine a fost?
Nimeni nu a raspuns.
Invatatorul mai striga o data, ridicand si mai mult glasul:
− Cine e?
Atunci Garrone, induiosat de situatia bietului Crossi, se ridica brusc si spuse cu glas hotarat:
− Eu.
Invatatorul se uita la el, se uita la elevii uimiti; apoi cu glas calm spuse:
− Nu esti tu!
Si, dupa o clipa:
− Vinovatul nu va fi pedepsit! Sa se ridice!
Crossi se ridica si, plangand, spuse:
− Ma loveau, ma luau in bataie de joc, mi-am pierdut rabdarea…am aruncat…
− Asaza-te in banca! spuse invatatorul. Sa se ridice in picioare cei care l-au provocat!
S-au ridicat patru cu capul plecat.
− Voi, spuse invatatorul, ati jignit un coleg de-al vostru, care nu v-a provocat cu nimic, ati ras pe
seama unui copil nefericit, ati dat intr-o fiinta plapanda care nu se poate apara. Ati comis o fapta din
cele mai josnice, mai rusinoase din cate pot pata onoarea unei creaturi umane. Lasilor!
Dupa ce a spus toate acestea, a venit printre banci, a pus o mana sub barbia lui Garrone, care statea
cu capul in jos si, ridicandu-i fata, l-a fixat in ochi si i-a spus:
− Tu esti un suflet nobil.
Garrone, profitand de moment, sopti nu stiu ce vorbe la urechea invatatorului si el, intorcandu-se
spre cei patru vinovati, le spuse scurt si aspru:
− Va iert!

(Edmondo De Amicis, O fapta generoasa)

1. Intamplarea se petrece:
a) in curtea scolii
b) in sala de clasa
c) la poarta scolii
d) in parc

2. Povestitorul a intrat in scoala tarziu deoarece:
a) plecase tarziu de acasa
c) il oprise invatatoarea dintr-a-ntaia
b) se oprise la magazin
d) ii era teama de cei patru baieti

3. Seria corecta care uneste personajul cu replica sa este:

a) 4-a; 2-b; 1-c; 3-d
b) 4-c; 2-b; 1-a; 3-d
c) 4-d; 2-b; 1-c; 3-a
d) 1-a; 2-b; 3-c;4-d

4. Enuntul ,,Invatatorul, palid, se duse la catedra si, cu o voce infuriata, intreba:” tradeaza faptul ca:
a) Invatatorul era grabit pentru ca venise in clasa tarziu.
b) Invatatorul fusese lovit puternic cu calimara.
c) Invatatorul era furios pe situatia observata in clasa.
d) Invatatorului ii era mila de Crossi.

5. In enuntul ,,Tu esti un suflet nobil” cuvantul subliniat este:
a) substantiv comun
b) adjectiv
c) substantiv propriu
d) verb

6. Enuntul ,,Atunci Crossi isi pierdu rabdarea si, apucand o calimara, nimeri tocmai in pieptul invatatorului care intra in clipa aceea” exprima faptul ca:
a) Baiatul era foarte agresiv.
b) Baiatul nu mai avea nevoie de acea calimara cu cerneala.
c) Baiatul isi pierduse rabdarea.
d) Baiatului nu-i placea la scoala.

7. Sensul expresiei ,,a sta cu capul in jos” este redat in enuntul:
a) Copiii au stat jos, multumiti ca au fost iertati.
b) Crossi privea in jos rusinat de intreaga situatie.
c) Calimara nimeri in pieptul invatatorului si cazu jos.
d) Garrone statea cu capul plecat.

8. Expresia ,,suflet nobil” are sensul de:
a) om bogat
b) om inteligent
c) om bun
d) om corect

9. In enuntul ,,Invatatorul le spuse scurt” cuvantul subliniat este:
a) pronume personal, persoana a III-a, gen masculin, numarul plural
b) pronume personal, persoana a II-a, gen masculin, numarul plural
c) pronume personal, persoana a III-a, gen feminin, numarul plural
d) pronume personal, persoana a III-a, gen masculin, numarul singular

10. Enuntul in care cuvantul ,,poarta” are acelasi sens ca cel din text este:
a) Elevii poarta ghiozdanele in spate.
b) Cei patru se poarta nedrept cu bietul Crossi.
c) Un ulm inalt crestea la poarta.
d) Invatatorul se poarta corect cu toti elevii.

11. Subiectul propozitiei: ,,S-au ridicat patru, cu capul plecat” este:
a) ridicat
b) capul
c) plecat
d) patru

12. Propozitia simpla dedusa din ,,Dupa toate acestea, invatatorul a venit printre banci.” este:
a) Invatatorul a venit.
b) Invatatorul a venit printre banci.
c) Dupa acestea, a venit.
d) Dupa toate acestea, a venit printre banci.

13. Seria de verbe cu acelasi sens pentru verbul ,,a batjocori” este:
a) a umili, a intreba, a injosi
b) a impinge, a insulta, a injosi
c) a umili, a insulta, a lovi
d) a umili, a insulta, a injosi

14. Seria de cuvinte despartite corect in silabe este:
a) schi-lo-dul, imp-lo-rand, az-var-li
b) schi-lod-ul, im-plo-rand, az-var-li
c) schi-lo-dul, im-plo-rand, az-var-li
d) schi-lo-dul, im-plo-rand, a-zvar-li

15. Seria corecta de cuvinte cu sens opus pentru ,,ridica”, ,,vinde”, ,,intra” este:
a) aduce, cumpara, iese
b) coboara, cumpara, iese
c) coboara, cumpara, apare
d) coboara, imparte, iese

16. Expresia ,,voce infuriata” nu are acelasi sens cu:
a) glas manios
b) ton nervos
c) voce groasa
d) glas puternic
PARTEA a II-a: Excelenta

17. Enuntul in care cuvantul ,,scurt” are acelasi sens cu cel din text este:
a) Drumul scurt pana in poiana l-am parcurs cu bicicleta.
b) Fetita are agrafe colorate prinse in parul sau scurt.
c) Tata mi-a vorbit scurt si clar despre reguli.
d) In scurt timp soseste matusa pe la noi.

18. In expresia ,,implorandu-i cu privirea”, cuvantul subliniat este, ca parte de vorbire:
a) pronume personal
b) numeral
c) verb
d) alta parte de vorbire

Fisele de lucru prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate la Limba si Literatura Romana pentru concursuri scolare si olimpiade – clasa a IV-a

Comandati cartea de AICI.

Model test -Concurs scolar national tip I – Etapa Nationala

Citeste cu atentie textul si bifeaza in grila raspunsurile corecte care sunt legate de text, dar si
pe cele independente textului dat:

Partea I: Standard

Pajistea pe care pasteau vacile si se alergau caii era marginita de un vechi zid de piatra.
Inauntrul acelui zid, la o aruncatura de bat de un sopron si de un hambar, isi gasise adapost o familie
de soareci de camp foarte guresi.
Fermierul se mutase in alta parte, sopronul fusese lasat in parasire iar hambarul era gol-golut. Iarna
se apropia si, din aceasta cauza, soarecii s-au pus pe strans boabe de porumb, nuci si grau, si paie. Zi si
noapte trudeau toti fara incetare. Toti, dar nu si Frederick.
− Frederick, de ce nu pui mana sa muncesti? l-au intrebat soriceii.
− Dar muncesc, le-a raspuns el. Adun raze de soare pentru zilele reci si mohorate de iarna.
Iar cand l-au vazut cum sta si se uita foarte atent la pajiste, ceilalti soricei l-au intrebat:
− Dar acum ce mai faci, Frederick?
− Strang culori, a raspuns el scurt. Pentru ca iarna e cenusie.
Mai tarziu, cand Frederick parea ca atipise, l-au luat dojenitori la intrebari:
− Visezi, Frederick?
Dar el a ripostat:
− Nici pomeneala! Fac provizii de cuvinte. Sunt multe si nesfarsite zilele de iarna si la un moment
dat n-o sa mai avem ce sa ne spunem.
Si iata c-au sosit zilele de iarna, cand a cazut prima zapada, cei cinci soricei s-au aciuat in ascunzatori,
printre pietrele din zid.
La inceput, soriceii au mancat pe saturate, istorisind intamplari cu vulpi natange si pisici neghioabe.
Erau o familie fericita
Dar, putin cate putin, au rontait cam toate nucile si toate fructele, paiele se terminasera deja, iar din
porumb mai ramasese doar o palida amintire. Printre pietrele din zid era frig si nimeni nu mai avea pofta
de sporovait.
Si-au amintit cum le vorbea Frederick despre razele de soare, si despre culori, si despre cuvinte.
Atunci l-au intrebat:
− Dar de proviziile tale ce se aude, Frederick?
− Inchideti ochii, le-a spus Frederick, catarandu-se pe un pietroi. Acum, trimit spre voi razele soarelui.
Simtiti cum stralucirea lor aurie…
Si pe masura ce Frederick le povestea despre soare, cei patru soricei simteau cum se incalzesc incetincet. Sa fi fost vocea lui Frederick? Sa fi fost o vraja?
− Dar culorile, Frederick? au intrebat soriceii cuprinsi de neliniste.
− Inchideti din nou ochii, i-a indemnat Frederick.
Si in vreme ce le povestea despre brebeneii albastri, macii rosii si frunzele verzi, puteau zari culorile
aievea, ca si cand ar fi fost zugravite in mintea lor.
− Dar cuvintele, Frederick?
Frederick si-a dres glasul si, de parca s-ar fi aflat pe scena, a inceput:
Cine spulbera zapada? Cine gheata o topeste?
Cine strica vremea? Cine-o inveseleste?
Cine creste iar trifoiul in luna lui ciresar?
Cine-mputineaza ziua si aprinde luna iar?

(Leo Lionni, Frederick)

1. Soriceii si-au facut adapost:
a) intr-un hambar parasit
b) sub un sopron
c) inauntrul unui zid de piatra
d) sub podea

2. Soriceii s-au pus pe strans boabe pentru ca:
a) era toamna
b) se distrau
c) ii rugase Frederick
d) se apropia iarna

3. Zidul marginea:
a) o pajiste
b) o gradina
c) o livada
d) o padure

4. Langa zid se aflau:
a) mai multe case
b) cuiburile soarecilor
c) multe bete
d) un hambar si un sopron

5. Asa cum reiese din text, hambarul era:
a) mare
b) gol-golut
c) darapanat
d) incapator

6. Potrivit informatiilor oferite de text, sopronul era:
a) lasat in parasire
b) spatios
c) murdar
d) intunecos

7. In enuntul ,,Adun raze de soare pentru zilele reci si mohorate de iarna.” se regasesc:
a) patru adjective
b) trei adjective
c) doua adjective
d) un adjectiv

8. In enuntul ,,Fac provizii de cuvinte”, predicatul este exprimat prin:
a) verb, persoana a III-a, singular, timp prezent
b) verb, persoana I, plural, timp prezent
c) verb, persoana I, singular, timp prezent
d) verb, persoana I, singular, timp viitor

9. Verbul care provine de la substantivul ,,ascunzatoare” este:
a) ascunzis
b) ascundere
c) ascunzatori
d) a ascunde

10. In enuntul ,,Sunt multe si nesfarsite zilele de iarna.”, subiectul este:
a) zilele
b) nesfarsite
c) iarna
d) multe

11. Cuvantul care nu are acelasi numar de silabe ca si ,,nesfarsite” este:
a) sporovait
b) soricei
c) cuiburile
d) soriceii

12. Asocierea corecta a cuvintelor cu explicatia potrivita este:

a) a-2; b-5; c-1; d-4; e-3
b) a-3; b-1; c-5; d-4; e-2
c) a-3; b-5; c-1; d-4; e-2
d) a-4; b-5; c-1; d-3; e-2

13. Seria de cuvinte cu sens opus pentru ,,sfiala” este:
a) timiditate, curaj, cutezanta
b) cutezanta, curaj, temeritate
c) cutezanta, jena, temeritate
d) incercare, cutezanta, jena

14. In enuntul ,,Cine-o inveseleste?”, cuvantul subliniat este:
a) numeral
b) verb
c) pronume personal
d) substantiv

15. Cuvantul care nu poate fi substantiv este:
a) pui
b) duce
c) poarta
d) mohorat

16. Seria de substantive cu o singura forma atat pentru singular, cat si pentru plural este:
a) soare, soareci, arici
b) unchi, pui, arici
c) soare, pui, raze
d) soare, provizii, arici
PARTEA a II-a: Excelenta

17. Expresia ,,sa pui mana”, asa cum reiese din text, inseamna:
a) sa se atinga
b) sa pipaie
c) sa inceapa sa lucreze
d) sa abandoneze

18. Punctele de suspensie nu pot fi utilizate in cazul in care:
a) indica lipsa unui fragment din text
b) redau cuvintele personajelor
c) marcheaza o intrerupere in vorbire
d) indica lipsa unei parti din enunt

Model Test – Olimpiade scolare

1. Se da urmatorul text:

„Pe unele locuri se vad ca niste rani urmele vechilor codri. Valea se adanceste. Apele spumega din
ce in ce mai zorite.
Alte privelisti incep si toate sunt parca mai marete.
Urcam pe malul apei. Din cand in cand muntii se dau la o parte si se vad satele.
Trecem prin sate vesele, primitoare.”

(Alexandru Vlahuta, In Vrancea)

2. Selectati verbele din primele trei enunturi si analizati-le.

3. Alcatuiti enunturi cu ajutorul verbelor identificate la exercitiul anterior, trecand aceste verbe la
timpul trecut.

4. Gasiti cel putin un sinonim pentru ,,se vad”, ,,zorite”, ,,marete”.

5. Identificati in text o propozitie simpla si analizati-o.

6. Transformati propozitia simpla, dezvoltand-o astfel incat sa corespunda schemei:

A.p S. P.v. A.p. A.p.
adj. subst. com. v. subst. com. adj.

Notatii: P.v. = predicat verbal; S = subiect; A.p. = alta parte de vorbire; v = verb

7. Analizati, din textul dat, ultimul enunt.

8. Te afli intr-o tabara la munte, in statiunea Busteni. Compune o scrisoare adresata bunicilor tai prin
care ii informezi despre clipele petrecute acolo.

Fisele de lucru prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate la Limba si Literatura Romana pentru concursuri scolare si olimpiade – clasa a IV-a

Comandati cartea de AICI.

Puteti descarca Fisele de lucru Modele de subiecte pentru Olimpiada de Limba Romana, clasa 4 in format PDF de mai jos:

Rezolvare test -Concurs scolar national tip I – Etapa I

1 c o legenda
2 b la marginea junglei
3 a la umbra unui copac
4 c intelepciunea
5 a infometati si infricosatori
6 c bi-vo-lul, în-fri-co-șă-tori, dis-pe-ra-re, în-țe-lep-ciu-ne
7 b trei substantive, un verb, două adjective
8 a În timp, vei înțelege valoarea sfaturilor mamei tale.
9 d a se furișa, a se strecura, a se tupila
10 b răspunde
11 b două silabe, opt litere, opt sunete
12 c rănile
13 b Rana s-a vindecat.
14 c înțepat
15 c Flăcările vor arde funia groasă.
16 a două verbe
17 b șase greșeli: Tigrul s-a furișat lângă om întrebându-l dacă-i poate spune ce este înțelepciunea.
18 b Mama ne așteaptă la masă.

Rezolvare test -Concurs scolar national tip I – Etapa a II-a

1 b în sala de clasă
2 c îl oprise învățătoarea dintr-a-ntâia
3 a 4-a; 2-b; 1-c; 3-d
4 c învățătorul era furios pe situația observată în clasă
5 b adjectiv
6 c băiatul își pierduse răbdarea
7 d Garrone stătea cu capul plecat.
8 c om bun
9 a pronume personal, persoana a III-a, gen masculin, numărul plural
10 c Un ulm înalt creștea la poartă.
11 d patru
12 a Învățătorul a venit.
13 d a umili, a insulta, a înjosi
14 c schi-lo-dul, im-plo-rând, az-vâr-li
15 b coboară, cumpără, iese
16 c voce groasă
17 c Tata mi-a vorbit scurt și clar despre reguli.
18 a pronume personal

Rezolvare test -Concurs scolar national tip I – Etapa Nationala

1 c înăuntrul unui zid de piatră
2 d se apropia iarna
3 a o pajiște
4 d un hambar și un șopron
5 b gol-goluț
6 a lăsat în părăsire
7 c două adjective: Adun raze de soare pentru zilele reci și mohorâte de iarnă
8 c verb, persoana I, singular, timp prezent
9 d a ascunde
10 a zilele

Rezolvare Test – Olimpiade scolare

2.
se vad = predicat verbal exprimat prin verb, persoana a III-a, numarul plural, timp prezent
se adanceste = predicat verbal exprimat prin verb, persoana a III-a, numarul singular, timp prezent
spumega = predicat verbal exprimat prin verb, persoana a III-a, numarul plural, timp prezent

3.
Prin oras nu s-au vazut inca urmele inundatiei.
Albia raului s-a adancit in ultimii ani.
Ploaia torentiala spumega pe trotuarele inguste.

4.
se vad = se zaresc, se observa;
zorite = grabite, repezite
marete = impunatoare, grandioase

5.
Valea se adanceste.
Valea = subiect exprimat prin substantiv, gen feminin, numarul singular
se adanceste = predicat verbal exprimat prin verb, persoana a III-a, numarul singular, timp prezent

6. Luminoasa vale se adanceste langa muntii falnici.

7.
Trecem prin sate vesele, primitoare.
trecem = predicat verbal exprimat prin verb, persoana I, numarul plural, timp prezent
prin sate = alta parte (complement) exprimata prin substantiv comun, gen neutru, numarul plural
vesele = alta parte (atribut) exprimata prin adjectiv, determina substantivul sate, gen neutru, numarul
plural
primitoare = alta parte (atribut) exprimata prin adjectiv, determina substantivul sate, gen neutru, numarul plural

8.
Busteni, 3 iulie 2019

Dragii mei bunici,

Acum trei zile am ajuns cu bine in tabara la munte, in Busteni. Timpul este minunat si pot sa va spun
ca avem un program foarte incarcat. In fiecare zi, un profesor voluntar ne informeaza in amanunt cu
privire la toate activitatile ce le vom desfasura. In general, sunt cele primite inca de la inscriere, deci
stiti si voi cat sunt de distractive si interesante!
Bunico, vreau sa te asigur ca am grija de alimentatia mea. Ni se serveste doar mancare sanatoasa, iar
de dulciuri… ce sa zic, nu prea am timp sa-mi cumpar. Nici nu m-am mai gandit la ele, din moment ce
sunt foarte atent sa nu cumva sa ajung tarziu la vreo activitate. Pot sa te asigur ca m-am implicat si in
treburile gospodaresti, intrucat ieri am fost de serviciu la cantina. Am reusit sa curat trei morcovi mici,
iar de cei mari s-a ocupat doamna bucatareasa. Oricum, m-a felicitat, deci am facut treaba buna.
Pentru tine, bunicule, am cele mai frumoase fotografii realizate vreodata. Stiu ca, demult, prin zona
aceasta ai facut armata, asa ca sigur iti voi trezi amintiri frumoase.
In rest, toate sunt bune. Mai avem de stat trei zile. In tot acest timp ma voi distra cu doi baieti pe care
mi i-am facut deja prieteni. I-am invitat pe la noi, pe la gospodaria de la tara, asa ca veti avea ocazia
sa-i cunoasteti.
Nu uitati, vom sosi vineri seara, cu trenul de la ora 19:00. Sigur va voi vedea in gara.

Cu mult drag,
Al vostru nepot, ROBERT

Fisele de lucru prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate la Limba si Literatura Romana pentru concursuri scolare si olimpiade – clasa a IV-a

Comandati cartea de AICI.